Prima pagină

Fiţi bineveniţi pe Drumul Omului!

Virtutea lunii august:

Perseverența și statornicia devin fidelitate

Calendarul sufletesc – Strofa 52

Când Spiritul din profunzimi de suflet

Spre existenţa lumilor se-ndreaptă

Şi frumuseţe din întinderile spaţiului izbucneşte,

Atunci din depărtări cereşti porneşte

A vieţii forţă în trupuri omeneşti

Şi, cu putere acţionând, uneşte

Fiinţa Spiritului cu a omului fiinţare

(R. Steiner)

Dispoziţia de vară

Natura îşi întinde braţele plantelor către întâlnirea cu cerul! Vara este momentul din an în care ne unim cu înţelepciunea Cosmosului, aşa cum, de Crăciun, ne uneam în mod intim cu înţelepciunea Pământului. Sufletele umane resimt ridicarea sufletului pãmântului printr-o tulburare a vietii lor de gândire, pe care miezul iernii o cristalizase. Astralul nostru se trezeste si este cuprins de o luptã care agitã lumea noastrã lãuntricã în zilele de varã. Odată cu forţele eterice care se ridică prin creşterea plantelor spre Înalt, sufletul Pământului se ridică spre întâlnirea cu întregul Cosmos. În această întâlnire, omul resimte posibilitatea sufletesc-spirituală de a se uni cu lumea întreagă, cu impulsurile care vin spre el, bune sau rele. Până la Sânziene ziua creşte şi regnul vegetal se dezvoltă, urmând ca după solstiţiul de vară, sufletul Pământului, corpul eteric al său împreună cu sufletele omeneşti să înceapă drumul de întoarcere către lumea telurică. În această coborâre verdele frunzelor începe să se maturizeze, iar sufletele rămân suspendate în atmosfera Pământului, unde ar dori să rămână, departe de responsabilitatea grea a lumii, în comuniune cu natura şu cu întreg universul.

(Sebastian Stănculescu)

CĂUTAREA DRUMULUI…

Omul care presimte existenţa unei alte lumi, în spatele lumii fizic-materiale pe care o percep simţurile noastre trupeşti, se trezeşte spre ceva nou, se trezeşte spre cunoaşterea superioară a lumilor sufleteşti şi  spirituale, care completează realitatea noastră. Treptat, dacă el se îndreaptă cu strădanii sincere către lumile superioare, dezvoltă organe noi de percepţie, care îl vor face cetăţean conştient al realităţilor pe care le întâmpină. Imaginaţiunea, inspiraţia şi intuiţia, ca paşi în perceperea lumii spiritual-sufleteşti vor deschide pas cu pas drumul lui către originile sale şi către ceea ce ne cheamă dinspre viitor, ca sarcină şi responsabilitate a noastră pentru întreaga lume.

Să devenim responsabili pentru impulsurile pe care le purtăm în lume la fiecare pas şi să ne asumăm ecoul fiecărui gând şi fiecărei fapte este o necesitate pentru a avea grijă de Pământ şi de semenii noştri.

Epoca în care trăim ne îngreunează sufletele în materialismul pe care l-a dezvoltat. Cea mai rodnică soluţie de a nu lăsa ca sufletesc-spiritualul din noi şi din copiii noştri să fie reprimat este să dezvoltăm înşine o cultură a inimii, a moralităţii şi a binelui, care să acţioneze în lume pentru viitor.

Cercetarea realităţilor suprasensibile devine atunci o necesitate justă a celor care au experienţe suprasensibile, fapt care a condus la naşterea ştiinţei spirituale moderne orientate antroposofic. Rezultatele acestei ştiinţe au adus multe roade pentru vindecarea Pământului şi pentru pregătirea unei culturi a viitorului, a omului care nu stă sub urma presupusei animalităţi a premiselor ştiinţelor darwiniste, ci a omului care dezvoltă ce are mai nobil în el ca aptitudini şi calităţi sufletesc-spirituale. Astfel s-au născut agricultura biodinamică, medicina şi remediile naturale antroposofice, pedagogia şi pedagogia curativă, arta socială şi arta vorbirii, pictura, teatrul şi euritmia orientate antroposofic.

Versurile lunii:

[...]Iubirea-i vestală

Şi flacără a focului sfânt,

În Templul Tău,

Cosmic “Eu sunt”[...]

(Adriana Onofrei, În Templul Tău)